Tancul ușor Hotchkiss model H-35 a apărut ca urmare a unui apel lansat în 1934 de Guvernul Franței către producători să caute dezvoltarea unui “urmaș” pentru deja depășitul Renault FT-17.
Conceput ca tanc de infanterie, Hotchkiss H-35 a fost respins de conducătorii acestei arme deoarece mobilitatea sa era foarte scăzută. Tancul cântărea 11,5 tone, iar motorul nu dezvolta decât 75 de cai putere.
Infanteria l-a decretat necorespunzător, dar a fost luat de cavaleria blindată. Un tanc greoi, cu tun fără putere de penetrare și blindaj prea subțire
Dar, în mod ciudat, cavaleria blindată (un hibrid de armă care combina vehiculele blindate cu deplasarea infanteriștilor pe cai) s-a arătat interesată de proiect, așa că, până la urmă, tancul H-35 a intrat în producție.
Blindajul frontal al turelei era de 34 de milimetri, iar tunul din dotare era un M 1918, de calibrul 37 mm și cu lungime scurtă a țevii, complet inutil în lupta cu alte tancuri și destul de ineficient în lupta cu infanteria.
Grosimea blindajului în partea din față a fuselajului era de 45 mm.
Până în 1938 s-au produs circa 400 de bucăți din acest tanc eșuat.
Modernizările aduse versiunilor H-38 și H-39 l-au făcut acceptabil, dar echipajul de numai două persoane reprezenta un handicap insurmontabil
Apoi a început producția de Hotchkiss H-38, care avea, în sfârșit, un motor de 120 de cai putere și se putea deplasa cu 37 km/oră.
În 1939 s-a făcut o nouă schimbare: tunul a fost înlocuit cu unul tot de calibrul 37 mm, dar cu o țeavă L/33, mai lungă și, deci, cu o capacitate de penetrare a blindajului mai mare, suficientă la acea oră pentru a scoate din luptă tancurile germane. Această ultima versiune s-a numit Hotchkiss H-39.
În total, s-au produs 1.080 de tanchri Hotchkiss din cele trei modele.
Prima variantă, H-35, a fost un eșec. Următoarele două, însă, au fost suficient de bune pentru sfârșitul anilor 1930 și anul 1940, când a avut loc bătălia pentru Franța. Aveau o viteză acceptabilă, un blindaj cu protecție asemănătoare celei ale tancurilor germane și un tun cu care puteau fi scoase din luptă vehiculele inamice.
În ciuda tuturor defectelor, tancurile Hotchkiss capturate au fost incluse în diviziile de panzere de către Germania care era într-o criză groazvă de blindate
Problema a constituit-o echipajul de numai doi oameni. Așa cum războiul a demonstrat-o cu prisosință, eficiența în luptă a unui tanc cu numai doi oameni în echipaj era masiv limitată.
Germania a capturat un număr foarte mare de tancuri Hotchkiss după capitularea Franței. Deși aveau această problemă a echipajului, iar modelul H-35 era chiar o catastrofă, totuși, Wehrmachtul a încorporat aceste blindate în forțele sale – ceea ce vorbește de la sine despre gradul real de pregătire pentru război pe care-l atinsese Germania.
Diviziile blindate ale Wehrmachtului au folosit tancurile Hotchkiss în campaniile din Iugoslavia, Grecia și, apoi, pentru menținerea controlului asupra Norvegiei.
Sursa primară a informațiilor: Weapons of World War II, de Alexander Ludeke.
CITIȚI ȘI:
