Tancul francez Char B-1 Bis este una dintre dovezile că teza superiorității forțelor blindate germane asupra anglo-francezilor în Bătălia pentru Franța, din 1940, nu este decât un mit durabil al propagandei.
Înfrângerea rapidă a forțelor aliate în mai-iunie 1940 a fost explicată, multe decenii după aceea, prin teoria conform căreia trupele germane înarmate până în dinți cu tehnică de luptă ultraperformantă, mecanizate și dispunând de “cel puțin 1.000 de tancuri grele” (Winston Churchill, “Al Doilea Război Mondial”), ar fi copleșit armatele aliate care nu au avut blindate pe măsură. Nu toți istoricii au intrat în această horă a falsificării trecutului, dar ei au rămas marginali o lungă perioadă de timp, presa, filmele și literatura de război favorizând mitul în mai comod și mai spectaculos în defavoarea realității.
Adevărul a fost treptat restabilit în ultimele decenii, analiza amănunțită a modelelor de tancuri folosite de germani, francezi și britanici jucând un rol important.
Iar unul dintre aceste adevăruri este, de exemplu, că pe 10 mai 1940, la ora invaziei germane, Franța alinia aproape 400 de tancuri Char B-1 bis net superioare oricărui vehicul asemănător din armata germană.

Singura armă eficientă a germanilor împotriva Char B-1 bis era tunul antiaerian de 88 mm
Char B-1 bis, cu blindaj de 60 de milimetri grosime, era impenetrabil pentru tunurile antitanc germane, iar cele mai bune dintre tancurile Wehrmachtului aveau nevoie de mult noroc ca să poată să-l scoată din luptă. Dar majoritatea tancurilor germane, precum Panzer I, Panzer II, Panzer IV (care avea tun scurt de 75 mm, pentru susținerea infanteriei), n-aveau nicio posibilitate de a-l distruge.
Soldații germani intrați în Franța au descoperit cu surprindere că numai tunurile antiaeriene de 88 de milimetri puteau să străpungă blindajul tancurilor Char B-1 bis. Dar aceasta nu era, bineînțeles, decât o soluție disperată și greu aplicabilă, pentru că aceste tunuri cântăreau peste 3,5 tone și nu puteau fi folosite decât din poziție statică, pe poziții defensive dinainte preparate, iar în plus greutatea le făcea practic imobile pe câmpul de luptă.
Eșecul armatei franceze în a specula avantajul conferit de aceste tancuri, care alături de Somua S-35 ar fi trebuit să domine câmpurile de luptă și să le asigure victoria aliaților, a ținut strict de incompetența și de concepțiile învechite de luptă ale comandanților.

Un tanc greu superînarmat: un tun de calibrul 75 mm în caroserie, pentru lupta cu infanteria, un altul de 47 mm în turelă, pentru lupta cu blindatele, și două mitraliere
Originile celui mai puternic tanc din Bătălia pentru Franța trebuie căutate la sfârșitul anilor 1920. Armata franceză a comandat industriei de profil un tanc greu. Așa a apărut Char B. Inițial, vehiculul era echipat cu un tun scurt (L/17) de calibrul 75 mm și două mitraliere montate în caroserie. Tunul nu avea traversă orizontală și nu putea fi îndreptat împotriva țintei decât prin reajustarea poziției întregului tanc. Pentru a înlesni acest proces, producătorii au echipat Char B cu un sistem revoluționar la acel timp, de direcție asistată hidrostatic.

Alte două mitraliere erau montate pe turela tancului.
După numai astfel de exemplare, s-a trecut la producția noului model îmbunătățit, Char B-1 bis, care era echipat cu un motor mai puternic, un blindaj mai gros și, pe turelă, un eficient tun anti-tanc de calibrul 47 mm. Așadar, tancul Char B-1 bis peste care au dat germanii în 1940 avea două tunuri: unul scurt de 75 mm montat în caroserie, eficient în lupta contra forței vii a inamicului (infanteria), și unul antitanc de 47 mm pe turelă, capabil să distrugă orice vehicul blindat al Wehrmachtului la acea dată.
Nemții au folosit masiv tancurile Char B-1 bis capturate de la francezi. În 1941-1942, circa 60 de vehicule au fost modificate pentru a deveni tancuri aruncătoare de flăcări și trimise pe Frontul de Est. Acestora li s-a scos tunul din caroserie, fiind înlocuit cu un aruncător de flăcări. Tunul antitanc de pe turelă a fost păstrat.
Un astfel de tanc conținea suficient lichid inflamabil pentru 200 de jeturi.

CITIȚI ȘI:
