Connect with us

Hi, what are you looking for?

Colecționarul de Istorie

Arme din Al Doilea Război Mondial

Blindate. Germania: Panzer 38 (t)

Germania a capturat de la cehi, în momentul anexării acestei țări, în martie 1939, o cantitate uriașă de armament de primă mână. Wehrmachtul și-a dublat numărul de tunuri grele după ocuparea Cehoslovaciei. Dar marele câștig au fost tancurile fără de care diviziile blindate n-ar fi putut, pur și simplu, să fie constituite. Cele două modele de tancuri capturate de la cehi erau LT 35, rebotezate ulterior Panzer 35 (t) – prezentat deja pe larg AICI – și LT 38, rebotezat de germani Panzer 38 (t).

După ocuparea Cehoslovaciei, germanii au testat intensiv tancurile pe care puseseră mâna. Rezultatul a fost că tancul ușor fabricat la Českomoravská Kolben-Daněk și Skoda, numit LT-38 și redenumit Panzer 38 (t) ulterior, era net superior, ca performanțe, tanchetelor Panzer I și Panzer II și comparabil cu Panzer III cu tunul de 37 mm existent atunci pe aceste vehicule.

Performanțe și fiabilitate bună, dar armură subțire și nituită

Ca urmare a acestor concluzii, s-a luat decizia ca producția de tancuri Panzer 38 (t) să continue. Uzinele producătoare au fost rebotezate Bohmisch-Mahrische-Maschinenfrabrik (BMM).

În următoarele 5 luni, până la startul războiului, uzinele au reușit să producă încă 98 de bucăți. Atunci au și primit noul nume: Panzer 38 (t) Ausfuhrung A. Tancul transporta 90 de proiectile ale tunului de calibrul 37 mm KwK 38 (t) L/48.

Viteza proiectilelor trase de acest tun era de 740 m/secundă, ceea ce îi dădea forța să penetreze 35 de milimetri de blindaj de la circa 500 de metri distanță.

Tancul 38 (t) era foarte bun pentru categoria sa, bine echilibrat și cu o mulțime de inovații interesante, dar avea și slăbiciuni. Armura sa era principalul neajuns. La fel ca și Panzer 35 (t), blindajul era subțire și prins în nituri, nu sudat. Când tancul era lovit, niturile pocneau în toate părțile, transformându-se în gloanțe care puteau lovi echipajul aflat în interior.

Trenul de rulare este simplu și eficient: 4 roți mari cu o suspensie pe  arc, care oferea stabilitate și o bună manevrabilitate.

Un tanc deosebit de versatil, al cărui șasiu a putut fi folosit până la sfârșitul războiului

Vehiculul s-a dovedit foarte fiabil și deosebit de versatil în bătăliile care au urmat. Versiunile B, C și D ale Panzer 38 (t) au diferit în puține privințe de primul model. O schimbare importantă a apărut la modelele E și F, care au primit în partea din față a vehicului un blindaj suplimentar de 25 de milimetri.

Modelul G s-a fabricat până în 1942, când producția a încetat. Tancul devenise deja depășit ca armament și blindaj.

Modeul S a fost fabricat pentru export. Ungaria a primit 102 bucăți, Slovacia – 69, România – 50, iar Bulgaria – 10.

Și Suedia a depus cerere pentru a importa 92 de tancuri din acest tip, dar n-au mai fost livrate, fiind direcționate către Wehrmacht. În schimb, în decembrie 1942, Suedia a primit permisiunea să le producă pe cont propriu.

Istoria lui Panzer 38 (t) nu s-a oprit însă aici. În 1943 s-au produs 70 de bucăți modificate, pentru a folosi ca vehicule de recunoaștere. Pentru asta, s-a montat turela de la mașina blindată Sk.Kfz.222 pe caroseria lui 38 (t) și echiparea cu un tun KwK 38 de calibrul 20 mm, precum și cu mitraliere MG 42.

Dar marele succes al acestui produs a venit cu adaptarea sa pentru a fi transformat în tunurile autopropulsate care aveau să joace un rol foarte important în ultimii ani de război ai Wehrmachtului.

În total, s-au produs aproximativ 1.500 de tancuri Panzer 38 (t).

Un tanc ușor, de 11,6 tone, pe care propaganda l-a transformat într-unul greu, de 38 de tone

Merită menționat că propaganda sovietică și cea britanică au susținut, în timpul războiului și mult după aceea, că tancul Panzer 38 (t) era un blindat greu, care cântărea 38 de tone. A fost o minciună care a speculat sufixul (t) din coada denumirii germane. Nemții atârnau de coada numelui, la fiecare tip de armă pe care o capturau și încorporau în arsenalul lor, inițiala țării de unde provenea. Mitralierele, tunurile și tancurile capturate de la francezi au primit sufixul (f), cele rusești – sufixul (r) etc. În cazul armamentului ceh, s-a pus litera (t), pentru că în germană “ceh” se scrie „tschechisch“.

Pornind de la acest detaliu, în special propaganda sovietică a pretins, până spre anii 1990, că tancurile Panzer 35 (t) și Panzer 38 (t) cântăreau 35 și, respectiv, 38 de tone, fiind așadar tancuri grele. În realitate, Panzer 35 (t) cântărea 12 tone, iar Panzer 38 (t) – 11,6 tone.

Minciuna a fost introdusă inclusiv în memoriile semnate cu numele unor generali sovietici. Ulterior, când adevărul a ieșit la iveală, respectivele memorii au fost revizuite, iar “eroarea” – eliminată. Acest lucru ridică mari semne de întrebare asupra identității reale a celor care au scris respectivele memorii.

CITIȚI ȘI:

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Istoria României

100 de ani de propagandă ascund poporului nostru faptul că România a pierdut, de fapt, Primul Război Mondial. Acesta este unul dintre cazurile în...

Miturile celui de-Al Doilea Război Mondial

„La 12 iulie 1943, Corpul Panzer SS a ajuns într-un marş greoi la gara Prohorovka, la 34 km dincolo de punctul iniţial de atac....

Istoria lumii

Marea epidemie de ciumă care a răvășit Rusia între 1770 și 1772, pornită de la Focșani și răspândită în tot Estul Europei, arată că,...

Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate