Incorect numită pistol-mitralieră “Schmeisser”, nume sub care a devenit însă celebră, MP 38/MP40 își are originile în 1938 și a fost produsă la cererea Corpului de Tancuri al armatei germane, care, în urma experienței acumulate în războiul civil spaniol (1936-1939), căuta o armă pentru lupta de aproape pentru echipajele blindatelor.
Chiar și în modelele mai târzii, MP38 păstra această amprentă, de armă a tanchiștilor, după forma țevii, care era concepută special pentru a putea trage eficient prin deschizăturile înguste ale blindatelor către exterior.
Pentru infanteriștii care trăgeau din poziția culcat, modul în care era dispus încărcătorul era chiar incomod.
Cel care a conceput arma n-a fost, așa cum se crede, Hugo Schmeisser, ci Heinrich Vollmer, care lucra la ERMA (ERfurter MAschinenfabrik), o fabrică de armament.
Inițial, MP38 avea un mâner de lemn, destul de folosit în acele timpuri, dar ulterior s-a renunțat la el și arma a fost făcută integral din metal și plastic.
Această armă a fost prima din lume cu pat rabatabil, pentru a permite o și mai bună folosire în spațiile mici (cum ar fi interiorul tancurilor).
Ușor de manevrat și de folosit, foarte precisă și stabilă, dar pretențioasă și scumpă
MP38 era extraordinar de îndrăgită de trupe, socotită o armă excelentă, cu un design mult înaintea vremurilor sale, ușor de manevrat și folosit, cu o acuratețe foarte bună și deosebit de stabilă.
Pe de altă parte, dacă nu era bine întreținută, avea tendința să se blocheze când era încărcată. În același timp, s-au înregistrat destule accidente între cei care o foloseau.
Un alt dezavantaj al MP38 era costul foarte ridicat de fabricație, generat de faptul că piesele metalice ale armei trebuiau prelucrate.
Din acest motiv, în 1940 a apărut o nouă versiune: MP40. Marea inovație era că părțile metalice erau făcute din tablă.
Acest model a fost gândit să elimine neajunsurile MP38, dar n-a fost pe deplin reușit.
Una peste alta, MP38 și MP40 au fost foarte populare printre soldați, principalul câștig fiind că aveau o putere de foc mult crescută comparativ cu carabina Mauser 98K, arma standard a infanteriei germane.
Pentru a-i conferi și mai multă putere de foc, modelul MP40/1 a fost conceput astfel încât să aibă un încărcător de două ori mai mare (64 de cartușe), dar designul nu s-a dovedit foarte inspirat.
MP38 și MP40 n-au fost niciodată disponibile în cantitatea dorită. Până și parașutiștii – principalii beneficiari ai acestui excelent pistol-mitralieră, alături de tanchiști – erau echipați tot cu carabina Mauser 98K.
Până la sfârșitul războiului, Germania a produs circa 1.000.000 de MP38 și MP40.
CITIȚI ȘI:
