Connect with us

Hi, what are you looking for?

Colecționarul de Istorie

Oameni care au schimbat istoria

Chipurile diavolului: Ginghis Han a venit pe lume strângând în mână un cheag de sânge. Nașterea lui avea să aducă moartea a peste 40 de milioane și distrugerea unor civilizații milenare

Dacă am compara numărul de crime comise la ordinul și sub comanda unui om cu populația totală a planetei la acel moment, atunci Ginghis Han (1163-1227), întemeietorul Imperiului Mongol, ar fi cu siguranță cel mai mare criminal din istoria omenirii.

Nașterea acestui personaj feroce a adus, direct sau indirect, moartea altor peste 40 de milioane – echivalentul a circa 11% din toți oamenii care locuiau pe Pământ –, distrugerea unor civilizații milenare și schimbarea cursului istoriei pentru totdeauna.

Ginghis Han s-a născut în jurul anilor 1162-1163, pe malurile râului Onon, din provincia Khentii, iar inițial a primit numele Temujin, care însemna “de fier”. Numele Ginghis Han, sub care avea să fie temut și cunoscut de întreaga lume, avea să-l primească abia târziu, în 1206, când a fost încoronat lider al tuturor triburilor mongole.

Se spune că Ginghis Han a venit pe lume strângând în mână un cheag de sânge. Nu vom ști niciodată dacă acest lucru este adevărat, dar mongolii spun că acesta a fost un semn al marii cariere de războinic care îl aștepta. Cert este că omul care a făurit într-un timp record cel mai mare imperiu de uscat din istorie a fost o combinație de inteligență, violență compulsivă, ambiție și energie fantastică. Ginghis Han este socotit și azi un geniu militar și un abil politician.

În același timp, acest om a dus teroarea, violența și crima la un nou nivel, pe care nimeni, niciodată, nu-l atinsese până atunci.

O copilărie marcată de violențe și cruzime. A fost însurat la 9 ani, tatăl i-a fost otrăvit, iar el și-a ucis fratele vitreg la 13 ani

Imperiul Mongol la moartea lui Ginghis Han

Temujin a fost al treilea fiu al căpeteniei unui trib local, Yesukhei, și al uneia dintre soțiile acestuia, Hoelun.

Pe când tânărul Temujin avea doar 9 ani, tatăl său l-a însurat cu o fată dintr-un trib vecin, Borte. A fost trimis să trăiască acolo. Când Yesukhei a fost otrăvit de niște inamici, Temujin s-a întors acasă. Familia sa a fost nevoită să fugă însă, ajungând să trăiască în pădure de pe-o zi pe alta, hrănindu-se cu mici rozătoare și cu fructe de pădure.

La 13 ani, Temujin a săvârșit prima din cele 40 de milioane de crime pe care le are pe conștiință: și-a ucis fratele vitreg.

Brutal, inteligent, cu aptitudini de lider, Temujin a reușit să se impună în lumea violentă a triburilor mongole. În anii următori, marcați de instabilitate, încăierări și răpiri, tânărul și-a construit treptat o ceată pe care o conducea.

Nu ne-a rămas nicio imagine concretă a lui Ginghis Han. Este o situație bizară pentru un asemenea conducător, dar nu există niciun portret sau sculptură care să-l înfățișeze. Din descrierile celor care l-au văzut, se spune că era înalt, puternic, cu ochii verzi și o barbă lungă și roșcată.

La 43 de ani a devenit „Stăpânul Universului” – liderul tuturor triburilor mongole

Mongolii în 1209

Destinul său a început să se contureze pe la 16 ani, când Temujin s-a reunit cu Borte, fata cu care fusese însurat la 9 ani. Toghril Ong-Khan, căpetenia tribului Kerait și fratele de sânge al tatălui său, l-a luat sub ocrotirea sa.

Borte a fost răpită, la un moment dat, de mongoli din tribul Merkit. Dar Temujin și Toghril s-au aliat cu Jamuka, un prieten din copilărie al lui Temujin ajuns între timp căpetenie de trib, și au pornit s-o salveze în fruntea unei armate puternice.

Când au recuperat-o pe Borte, Temujin a descoperit că soția sa era însărcinată. El a păstrat copilul și avea să-l crească pe Jochi ca și cum ar fi fost al său.

În plan militar, Temujin, Toghril și Jamuka și-au dat seama că, uniți, sunt foarte puternici și pot supune alte triburi. Treptat, și-au impus dominația asupra lor.

Numai că, în 1200, Toghril l-a desemnat pe Temujin ca fiu adoptiv și moștenitor al său. Fiul real al lui Toghril, Senggum, și aliatul Jamuka n-au acceptat însă situația și între triburile mongole a izbucnit un război civil.

Până la urmă, Temujin i-a învins pe toți și a rămas singur stăpânitor peste toate triburile mongole și peste keraiți.

În 1206, într-o reuniune a căpeteniilor de trib mongole cunoscută sub numele de kurultai, Temujin a fost recunoscut drept conducătorul tuturor și a primit numele Ginghis Han – “Hanul Oceanic” sau “Stăpânul Universului”.

Noul Han al mongolilor a pretins că este alesul Cerului și, cu mandat divin, a pornit la făurirea națiunii. A strâns toate triburile, dându-le forța unității.

Promova o politică a meritocrației, numindu-i în funcții pe cei mai capabili dintre subordonați

Invazia mongolilor în China

Armata lui Ginghis Han întrunea câteva caracteristici cu totul speciale, care au transformat-o foarte rapid într-o mașinărie de luptă invincibilă. Căliți de viața în stepă și de luptele intertribale, soldații mongoli erau războinici deosebit de abili și tenaci, excelenți trăgători cu arcul chiar din mișcare, de pe cal. Se deplasau pe o rasă de cai mici și, de asemenea, foarte puternici și rezistenți. Această armată era capabilă să se deplaseze rapid pe distanțe mari, surprinzându-și inamicul. Cu o oaste în stare să mănânce și să doarmă în șa, Ginghis Han era gata să pornească la cucerirea lumii.

Noul conducător avea o politică a meritocrației, promovându-i în fruntea armatelor sale pe cei mai competenți și viteji dintre soldații săi. Se spune că în 1201, după o luptă câștigată, a întrebat prizonierii cine a fost cât pe ce să-l omoare, ucigându-i calul de sub el cu o săgeată. Unul dintre cei prinși s-a ridicat în picioare și l-a înfruntat, spunând că el a făcut asta. Ginghis Han l-a eliberat și l-a numit imediat ofițer în armata sa, poreclindu-l “Jebe” (“Săgeată”). Jebe avea să ajungă, alături de Subotai, unul dintre cei mai importanți comandați mongoli care au cucerit Asia și Europa.

Ginghis Han s-a aliat cu uigurii și i-a zdrobit pe vechii săi inamici, cei din tribul Merkit. În 1207, la un an după ce fusese încoronat “conducător ceresc”, a declanșat urgia asupra lumii.

Primele victime i-au fost chinezii. Le-a cucerit regatele pe rând, profitând de dezbinare și de trădători

Prima victimă i-a fost China. A năvălit în Tibet și în Xi Xia, unul dintre regatele în care se împărțea atunci China. Scopul său strategic era Drumul Mătăsii, fabuloasa rută comercială care unea China de Europa. Campania din 1209, din Xi Xia, a fost prima mare invazie mongolă condusă de Ginghis Han. După un an de asediu, capitala Yinchuan s-a predat, în frunte cu împăratul Li Anquan. Acest stat avea să rămână vasal mongolilor un deceniu.

În 1211 s-a năpustit asupra bogatului Imperiu Jurchen condus de dinastia Jin. Cu ajutorul nenumăraților trădători, soldați, generali și funcționari chinezi fugiți de sub comanda puterii Jin pentru a se înregimenta în tabăra lui Ginghis Han, mongolii au făcut prăpăd. Totuși, marea problemă era că, deși cuceriseră pământurile, nu reușeau să cucerească și fortărețele.

Aici au intervenit din nou inteligența conducătorului mongol și trădătorii. Ginghis Han a studiat problema războiului de asediu și, cu ajutorul inginerilor chinezi, a perfecționat tehnicile de luptă contra cetăților și construcția de mașini cu care să spargă zidurile. Treptat, armata mongolă avea să devină una dintre cele mai pricepute din lume în materie de asedii.

Ginghis Han a distrus și capturat orașele din imperiul atacat, iar în 1215 a nimicit capitala Yanjing (actualul Beijing).

Împăratul Xuan Zong a fugit în fortăreața Kaifeng și a acceptat să plătească tribut.

Triumful era total. Ginghis Han s-a întors în Mongolia încărcat de prăzi, prizonieri, specialiști și tratate de pace favorabile cu chinezii.

A ucis până la 3 sferturi din populația Iranului în atacul asupra Imperiului Khwarazm

Zidurile cetății Merv, distruse de mongoli. Ceea ce fusese odată unul dintre cele mai mari și mai bogate orașe din lume nu și-a mai revenit niciodată după invazie. Toți locuitorii au fost uciși. Cei care n-au căzut în lupte au fost decapitați

Era momentul ca ochii monstrului să se întoarcă spre Vest. Conducătorul mongolilor a trimis o caravană pentru a stabili relații comerciale cu Imperiul Khwarazm, care la vremea aceea acoperea Iranul, cea mai mare parte din Afganistan și Uzbekistanul. Împăratul Muhammad Khwarazmshah a făcut eroarea de a se purta arogant. Caravana mongolă a fost atacată și ucisă. Ginghis Han a trimis o a doua delegație, ai cărei membri au fost decapitați de iranieni.

Conducătorul mongolilor și-a strâns atunci armatele și, în fruntea a 200.000 de soldați conduși de cei 4 fii ai săi (Jochi, Ogodai, Chaghatai și Touli), aproape că a exterminat, în următorii 3 ani, popoarele care trăiau în imperiul atacat.

Numărul victimelor este imposibil de stabilit, dar este vorba de milioane. Se estimează că mongolii au ucis în acea campanie înspăimântătoare până la 3 sferturi din numărul total de iranieni. Au fost asediate și cucerite orașele Buhara, Samarkand, Herat, Nishapar și Merv. În ultimul dintre acestea mongolii conduși de Ginghis Han i-au strâns pe toți locuitorii, i-au aliniat și le-au tăiat la toți capetele, cu care au făcut o uriașă piramidă.

Numărul total al victimelor e disputat între cercetători. Se presupune că populația imperiului iranian era de circa 5 milioane de oameni. Dintre aceștia, între 1,7 și 4,5 milioane ar fi fost uciși. Cronicile vorbesc despre un număr chiar mult mai mare de victime. Cert este că teritoriul a rămas, multe zeci de ani după aceea, depopulat.

Mongolii au distrus atunci o civilizație milenară, a cărei cultură s-a pierdut pentru totdeauna. Monumente, opere de artă, orașe strălucitoare, cunoștințe strânse de-a lungul secolelor au fost șterse de pe fața pământului de triburile sălbatice.

Ginghis Han juca abil rolurile de criminal maniac și prieten generos. Își trimitea emisarii înainte, pentru a le povesti locuitorilor din orașele și regatele vizate cât de cruzi sunt mongolii. Nicio exagerare nu era cu putință, pentru că tot ce spuneau spionii lui Ginghis Han era adevărat: femeile erau violate, toate avuțiile prădate, locuitorii erau masacrați până la ultimul – inclusiv copiii și chiar și câinii.

Pe cei care se predau îi cruța de masacru, dar îi punea la biruri grele.

Ginghis Han a găsit soluții inteligente pentru a-și administra uriașul imperiu. A impus o limbă oficială și un singur set de legi, a fost tolerant cu religiile și i-a scutit pe preoți de impozite și a dat ordin să fie protejați comercianții

Hanul mongolilor era generos cu prietenii și generalii săi, pe care îi promova și îmbogățea. Promova în funcții competenții, motiv pentru care a și reușit să-și extindă imperiul atât de eficient.

Inteligent, Ginghis Han a adoptat o politică inspirată în interiorul teritoriilor cucerite. A decis să implementeze o limbă oficială și un singur set de legi scrise, care să ajute la administrarea întinsului său imperiu. Pragmatic, a evitat conflictele inutile cu supușii, fiind tolerant cu religiile atât de diverse întâlnite din China până în Orientul Mijlociu. I-a scutit pe preoți de taxe și a dat ordin ca funcționarii și soldații să protejeze rutele comerciale care legau Orientul de Occident. În mod surprinzător, s-a dovedit interesat de arte, meșteșuguri și literatură, pe care le-a încurajat și apărat.

După zdrobirea iranienilor, Ginghis Han și-a trimis trupele mai departe, spre capătul lumii. Armatele mongole au ajuns în Rusia, Georgia și Crimeea. Au zdrobit forțele prințului Mstitslav din Regatul Kievului în bătălia de pe râul Kalka, în 1223.

Ginghis Han a murit în 1227, pe când avea aproximativ 64 de ani. La fel ca și nașterea, moartea sa este controversată. Cea mai întâlnită versiune este că ar fi căzut de pe cal pe când se grăbea să ajungă în Xi Xia, care se răsculase. Dar pentru niște călăreți așa buni precum mongolii, o asemenea situație pare destul de bizară. Alte surse spun că ar fi murit de malarie sau din cauza infectării unei răni produse la genunchi de o săgeată. O altă variantă este că ar fi fost ucis pe când încerca să violeze o prințesă chineză.

Moștenirea: cel mai mare imperiu din istorie, un număr uriaș de victime, distrugerea progresului umanității timp de milenii. Și răspândirea genelor la 8% din bărbații Asiei

Imperiul Mongol și-a continuat extinderea distrugătoare și după moartea lui Ginghis Han. Populația Chinei avea să se reducă, din cauza mongolilor, cu zeci de milioane de oameni. Civilizațiile arabă și rusă aflate în plin avânt au primit lovituri mortale, care le-au schimbat decisiv traiectoria în istorie

În orice caz, se spune că garda care a însoțit procesiunea funerară a măcelărit orice ființă întâlnită de-a lungul drumului, pentru a ține secret locul înmormântării. Apoi, soldații și-au mânat caii peste locul unde fusese îngropat Ginghis Han, pentru a bătători locul și a șterge urmele.

Se crede că locul în care își duce somnul de veci unul dintre cei mai mari comandanți de oști din lume ar fi în preajma unui munte din Mongolia numit Burkhan Khaldun.

Ginghis Han și-a lăsat imperiul fiului său, Ogodei. Dar o asemenea construcție era imposibil de controlat mult timp, pe vremurile acelea, pentru că mongolii stăpâneau o suprafață care se întindea de la malul Oceanului Pacific până la Oceanul Indian, Marea Neagă și Marea Baltică.

După moartea lui Ogodei, imperiul a fost împărțit între fiii săi, care și-au întemeiat propriile hanate, regate și imperii.

Secole după aceea, mongolii au continuat să reprezinte o amenințare existențială pentru întreaga lume cunoscută. Masacrele au continuat, alte civilizații au fost exterminate, populația Chinei s-a redus cu zeci de milioane în următoarele decenii.

Unii istorici și antropologi pun pe seama invaziei mongole marea fractură produsă în Vest și Est. În timp ce Vestul a scăpat cu noroc de inevitabila exterminare, civilizațiile înfloritoare ale Estului au fost distruse de mongoli.

În Mesopotamia și Iran, sisteme de irigații vechi de mii de ani aveau să fie nimicite. Orașe strălucitoare, centre ale culturii și civilizației, au fost făcute una cu pământul.

Kievul, una dintre cele mai mari și mai prospere aglomerații urbane din acea vreme, avea să dispară câțiva ani după moartea lui Ginghis Han, într-un nou raid al mongolilor. Unde înainte se ridica orașul cu porțile de aur, după ce au trecut mongolii a rămas un cătun ascuns într-o vale, pe malul râului Nipru.

Bagdadul a avut aceeași soartă, odată cu populația acestuia dispărând și însăși inima civilizației arabe, cu biblioteca sa neprețuită.

Cel mai longeviv dintre statele succesoare ale Imperiului Mongol a fost Hanatul Crimeei, cunoscut nouă sub numele Hoarda de Aur. Tătarii – urmașii hoardelor mongole – au stăpânit teritorii întinse și au reprezentat o forță până în 1783, când au fost cuceriți de ruși.

O anumită moștenire genetică, întâlnită la 8% din bărbații din Asia, provine de la o singură sursă. Cercetătorii presupun că aceasta este Ginghis Han.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Istoria României

100 de ani de propagandă ascund poporului nostru faptul că România a pierdut, de fapt, Primul Război Mondial. Acesta este unul dintre cazurile în...

Miturile celui de-Al Doilea Război Mondial

„La 12 iulie 1943, Corpul Panzer SS a ajuns într-un marş greoi la gara Prohorovka, la 34 km dincolo de punctul iniţial de atac....

Istoria lumii

Marea epidemie de ciumă care a răvășit Rusia între 1770 și 1772, pornită de la Focșani și răspândită în tot Estul Europei, arată că,...

Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate