Distrugătorul de tancuri M36 Jackson al armatei americane a apărut după ce, începând cu 1943, a devenit tot mai evident că modelul în uz până atunci, M10 Wolverine, nu mai era capabil să lupte cu noua tehnică de luptă germană. Principala modificare a noului vânător de tancuri o reprezenta tunul – unul de calibrul 90 mm, față de cel pe care îl avea M10 Wolverine, de calibrul 76,2 mm.
Americanii au fost foarte practici în Al Doilea Război Mondial. Au valorificat eficient capacitatea lor industrială enormă, producând în serie un număr uriaș de arme, mergând în paralel cu inovația. Nici Germania, nici Japonia nu le-au putut face față. M36 este un exemplu de soluție simplă și eficientă.
Un vânător de tancuri foarte fiabil, rapid și eficient, cu tun de calibrul 90 mm
În 1942, vânătorul de tancuri M10 Wolverine era suficient pentru a scoate din luptă blindatele germane. În anul următor, însă, lucrurile s-au schimbat. Din toamna lui 1942 apăruse Tiger, apoi, la mijlocul lui 1943, a apărut și Panther, blindajul frontal al acestora fiind invulnerabil la tunul de calibrul 76,2 mm.
Așa că s-a comandat un nou distrugător de tancuri echipat cu tunul de calibrul 90 mm M3. Noul vehicul, botezat M36, a folosit maximum posibil din modelul M10, care fusese deja testat în luptă. S-a păstrat caroseria aproape neschimbată, pe care s-a montat, în schimb, o turelă nouă. Șasiul era oricum cel folosit și la tancurile M4 Sherman, ceea ce era o garanție în plus pentru fiabilitate.
Pe M36 a fost montat și un nou motor Ford foarte puternic (500 de cai putere), viteza fiind pe măsură – 50 km/oră. Noul distrugător de tancuri a primit botezul focului în iulie 1944, în Franța, în timpul bătăliei din Normandia. Vehiculul s-a dovedit eficient, reușind să străpungă cu ușurință blindajul tancurilor Panther și Tiger: germanii pierduseră avantajul. Până în 1945 s-au produs 1.949 de blindate M36.
Tocmai pentru că fusese făcut, în bună măsură, cu componente ale unor vehicule deja în uz și testate, M36 era un vehicul extrem de fiabil. Acest distrugător de tancuri a rămas în componența armatelor foarte mult timp după terminarea conflictului.
Ultimele M36 au participat la războiul civil din Iugoslavia, din anii 1990!
Principalele informații despre distrugătorul de tancuri M36 provin din volumul „Weapons of World War II“, scris de Alexander Ludeke.
CITIȚI ȘI:
- Artilerie. Germania: tunurile antiaeriene Flak 18 și 36 calibrul 88 mm
- Avioane. Statele Unite: Chance-Vought F4U Corsair
- Avioane. Franța: Morane-Saulnier M.S. 406
- Avioane. Germania: Junkers 87 Stuka
- Blindate. Germania: tunul autopropulsat Hummel
- Avioane. Germania: Messerschmitt Bf 109
- Avioane. Uniunea Sovietică: bomardierul Tupolev SB-2
- Blindate. Germania: tancul King Tiger (Tiger II)
- Avioane. Japonia: Mitsubishi A6M Rei-Sen (Zero/Zeke)
- Avioane. Italia: Fiat G.55 Centauro (Centaur)
- Avioane. Uniunea Sovietică: Mikoian-Gurevici MiG-1 și MiG-3
- Artilerie. Uniunea Sovietică: obuzierul greu B-4 M 1931 (calibru 203 mm)
- Blindate. Uniunea Sovietică: tancul Iosif Stalin 2 (IS-2)
- Blindate. SUA: tancul greu M26 Pershing
- Blindate. Germania: tancul Panzer VI Tiger
- Blindate. Germania: distrugătorul de tancuri Nashorn
- Blindate. Uniunea Sovietică: distrugătorul de tancuri SU-76
- Blindate. SUA: tancul M4 Sherman
