Tancul 7TP, aflat în dotarea armatei poloneze în 1939, le-a pus serioase probleme germanilor – inclusiv vehiculelor blindate ale acestora – la debutul celui de-Al Doilea Război Mondial. Numai numărul net superior al tancurilor germane și tacticile neinspirate ale polonezilor au făcut ca Wehrmachtul să obțină victoria, nu fără a suferi însă pierderi notabile.
Povestea tancului ușor 7TP a început în primii ani ai deceniului patru din secolul trecut, când Polonia a achiziționat 50 de tancuri Vickers de 6 tone de la englezi.
La acel moment, Vickers era chiar un produs de top și multe țări au procedat la fel ca polonezii, achiziționând câteva bucăți, studiindu-le și, apoi, dezvoltându-și propriile blindate.
Polonia a reușit să producă, până în 1939, doar 169 de exemplare din modelul 7TP
Plecând de la aceste tancuri britanice, polonezii au reușit să ajungă la un nou produs, mult mai bun: 7TP. Între 1934 și 1939, la ora începerii războiului, industria poloneză a produs însă foarte puține: 169 de bucăți.
7TP a fost primul tanc din Europa echipat cu motor Diesel. La momentul respectiv, era suficient de performant încât să pună probleme oricărui alt blindat.
Prima versiune nu era tanc, ci tanchetă: avea două turele echipate cu mitraliere Browning de 7,92 mm, fiind echivalentul Panzer I german.
Modelele ulterioare au fost modificate, fiind lăsată o singură turelă echipată cu tun Bofors de calibrul 37 mm, produs de suedezi, și mitralieră coaxială de calibrul 7,92 mm.
7TP era echipat nu doar cu motor Diesel, ci și cu stație radio
În mod absolut remarcabil pentru acele timpuri, acest tanc polonez era echipat nu doar cu motorul Diesel mult mai economic, ci și cu stație radio care permitea comunicarea cu baza, cu șeful unității, dar și între echipaje – ceea ce asigura o coordonare bună.
Cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului, industria poloneză începuse să lucreze la o nouă versiune de 7TP, cu un blindaj mult mai gros (40 mm frontal). Această variantă n-a ajuns însă decât la stadiul de prototip, înainte ca Germania să invadeze și ocupe Polonia.
Echipajele acestor tancuri 7TP s-au dovedit deosebit de curajoase și bine pregătite, iar blindatele poloneze au pus mari probleme inamicului. Raportul de forțe era însă net favorabil germanilor și șansele de victorie au fost, evident, nule.
După ocuparea Poloniei, Germania a preluat tancurile 7TP care supraviețuiseră și le-a folosit fie ca vehicule de antrenament, fie pentru a menține ordinea în interiorul țării, rebotezându-le Kampfpanzer 7TP(p).
Acest tanc absolut rezonabil pentru timpul în care a fost produs este și o dovadă indirectă a că poveștile despre cavaleriști polonezi atacând cu sulițele blindate germane nu sunt decât o propagandă care a prins foarte bine la public. Teza polonezilor primitivi, care nu știau ce sunt acelea tancuri și le asaltau asemenea pieilor roșii din filmele cu indieni, este astfel desființată.
Echipată cu tancuri 7T și tanchete TK3 (din care unele aveau montate tunuri antitanc), armata poloneză era familiarizată cu aceste vehicule, le cunoștea prea bine atât punctele tari, cât și defectele. Soldații polonezi participau la instrucție, manevre și aplicații în care erau integrate și blindate, deci nu se puteau comporta ca niște sălbatici, imaginându-și că ar putea străpunge cu lăncile blindajul tancurilor, așa cum a relatat presa de război a vremii în urma unei înscenări de zile mari pusă la cale de Wehrmacht în primele zile ale confruntării.
Sursa primară a informațiilor: Weapons of World War II, de Alexander Ludeke.
CITIȚI ȘI:
